Despre fiscalitate și bun simț

Citesc în PNRR două enunțuri: Primul, pe care îl salut (parțial, în ceea ce privește impozitul pe clădiri): “Revizuirea impozitului pe proprietate, în special în ceea ce privește diferitele regimuri de impozitare a clădirilor, în funcție de statutul proprietarului (persoana juridică sau persoana fizică), vizează abordarea potențialului arbitraj între cele două sisteme de impozitare (…) precum și stabilirea automată a valorii impozabile a proprietăților supuse impozitelor locale”; Al doilea, pe care îl dezavuez total, pentru motivele pe care le voi detalia mai jos: «obiectivul celei de a doua măsuri este întreruperea practicii de folosire a unei baze impozabile care nu este legată de valoarea de piață». Înainte de a intra în detalii, să observăm că între cele două obiective («stabilirea automată» și «valoarea de piață») este o incompatibilitate totală, valoarea de piață fiind fluctuantă și depinzând de foarte mulți factori, care fac stabilirea automată a bazei impozabile practic imposibilă. Ce avem acum și de ce trebuie reformat…

Văd că a început din nou discuția despre „sustenabilitatea sistemului de pensii”… Haideți să ne uităm la câteva cifre. Legea BAS pentru 2021: venituri din contribuții de 73,6 mld lei și cheltuieli cu pensiile de 90,3 mld lei, adică un deficit de vreo 16,7 mld lei. Legea BAS din 2017: cheltuieli cu pensiile de 58 mld la venituri de 44,3 mld, adică un deficit de « doar » 13,7 mld. Știm de ce au crescut cheltuielile: creșterea pensiilor. Dar cum de au crescut cu vreo 29 mld lei veniturile ? În primul rând, am avut “revoluția fiscală”, prin care Dragnea și Valcov au și majorat CAS de la 21% (transfer neutru), la 25%, scăzând însă impozitul pe salarii la 10%. Prin acest truc, cei doi au mutat pur și simplu aprox. 14 mld de la bugetul de stat la bugetul de pensii, ca să poată începe creșterea accelerată a pensiilor…

Recent, Senatul a aprobat un proiect de Lege (PLX 178/2021) privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, proiect de lege care de fapt este transpunerea în legislația noastră a Directivei 2019/633 cu același obiect de reglementare. Nu numai în România există îngrijorarea că marile lanțuri de magazine ar impune producătorilor sau importatorilor (adică furnizorilor lor) condiții prea oneroase, atât în ceea ce privește termenele de plată, cât și serviciile pe care supermarcheturile le impun furnizorilor lor. Fiind vorba de o Directivă, nu se aplică automat precum Regulamentele, ci trebuie o lege de implementare, lege care însă nu este obligatoriu să fie identică cu Directiva (uneori nici nu este posibil, textul Directivei dând diverse opțiuni din care trebuie aleasă una). Și de aici încep problemele… Fiind vorba de un subiect « juicy » pentru populism, inevitabil că în procesul de implementare apar excese, că…

ȘTIM CU TOȚII CĂ ATUNCI CÂND NE NAȘTEM, CREIERUL NOSTRU ESTE PRECUM O CARTE NESCRISĂ. Avem zeci de miliarde de neuroni, dar legăturile dintre ei nu prea există la început. Sinapsele încep să se formeze rapid, creierul nostru creând noi și noi sinapse în procesul de învățare, proces care continuă, la unii mai mult, la alții mai puțin, pe întreaga durată a vieții, dar nu liniar. Acum știm că procesul de formare al sinapselor este mult mai rapid în prima parte a vieții noastre, 80% din sinapse formându-se în primele 1000 de zile de viață (3 ani), 90% fiind deja formate la vârsta de 5 ani. Eu unul vă mărturisesc că am aflat această informație în urmă cu doar 5 ani, atunci când o bună prietenă, Ioana Grindean, m-a invitat la o conferință despre educație timpurie organizată de Step by Step (RO) și Ready Nation (US).

WE  ALL  KNOW  THAT  WHEN  WE  ARE  BORN,     OUR     BRAIN     IS     LIKE     AN     UNWRITTEN  BOOK.  We  have  tens  of  billions of neurons, but the connections between   them   do   not   exist   from   the   beginning.   Synapses  begin  to  form  fast,  our  brain  creating  more  and  more  synapses  in  the  learning  process  which  continues,   for   some   of   us   more,   for   others   less,   throughout our lifetime, but not in a linear way. We now know  that  the  synapsis  formation  process  is  much  faster  in  the  first  part  of  our  life,  80%  of  the  synapses  being formed in the first 1000 days of life (3 years), and 90%  of  them  being  already  formed  at  the  age  of  5.  I  have to confess that I found out this information only 5 years   ago,   when   a   good   friend   of   mine,   Ioana   Grindean,   invited   me   to   a   conference   on   early   education organized by Step by Step (RO) and…

Anul care se încheie va fi în mod sigur adus aminte ca anul pandemiei, anul în care viața ni s-a schimbat așa cum nu credeam că se poate schimba. Stresul generat de pandemie și de măsurile luate de guvernele lumii pentru a limita răspândirea virusului pentru majoritatea sectoarelor economice a fost unul semnificativ. Sistemul de educație a fost perturbat major prin închiderea școlilor. Presiunea pusă pe sistemul medical a fost și este uriașă. Vestea bună pe sfârșit de an sunt vaccinurile dezvoltate și aprobate în timp record, vaccinuri care – pe lângă efectele pur medicale, am credința că vor ajuta și la reducerea fricii de virus și, încet, încet, la revenirea la normal a vieții noastre.

Ceva îmi spune că întrebarea din titlu va reveni în actualitate în anul următor, aşa că, preventiv, am decis să fac această analiză. Sper că economiştii care susţin revenirea la păguboasele (voi explica de ce) cote progresive să o citească şi să reflecteze înainte de a continua demersul. Sper să o citească şi politicienii, trag speranţa că în noul Parlament vom avea mai puţini aleşi cu minţile întunecate de aburii populismului… Evident, analiza va avea o componentă obiectivă, cifre şi analiza evoluţiei lor, dar şi o componentă subiectivă. Nu este un secret, am fost, sunt şi voi rămâne susţinătorul acestei forme de impunere, din motive ce ţin atât de echitate, cât şi de eficienţa administrării. Impozitul pe venit nu poate fi decuplat de contribuţiile sociale obligatorii, succesul sau, dimpotrivă, eşecul oricărei reforme depinzând de adresarea simultan a impozitului pe venit, a CAS şi CASS. Evoluţie încasări Rolul oricărui impozit este să aducă venituri la…

Pe 6 decembrie, adică în nici 2 săptămâni, vom avea alegeri parlamentare. Ele ne vor da noul Parlament, iar el la rândul lui ne va da guvernul. Eu unul le consider de departe cele mai importante, aşa că am considerat utilă o analiză a “ofertelor” principalelor 3 forţe politice de azi (PSD, PNL, USR+). Înainte de a trece la analiză, simt nevoia să fac (i) câteva precizări, dar şi (ii) o aducere aminte a ceea ce s-a întâmplat în ultimii 4 ani. (i) Câteva precizări 1. Sunt antreprenor şi avocat de business, deci îmi doresc ca sarcina fiscală efectivă să fie cât mai redusă cu putinţă. În 25 de ani de experienţă în domeniu am învăţat însă că pentru business stabilitatea şi predictibilitatea sunt la fel de importante şi un nivel redus al fiscalităţii. 2. Cele 3 obiective nu sunt chiar incompatibile, ele pot fi atinse simultan, dar doar dacă…

Miercuri, 2 septembrie, a trecut prin Camera deputaților la foc automat o lege care pur și simplu elimină din piață vreo 900 de companii plătitoare de impozite și taxe, și un număr de aproape 10.000 de angajați. Este vorba de imensa majoritate a comercianților en-gros de motorină care nu au propriile depozite, creând astfel un oligopol, pe piața distribuției de motorină rămânând doar câțiva jucători. Știm ce se întâmplă când concurența nu există. Traseul acestei legi inițiată de câțiva deputați PMP la începutul pandemiei (când oamenii aveau alte griji) și cosemnată atât de liderul deputaților PSD, cât și de liderul deputaților PNL (care ulterior și-a retras semnătura), este cel puțin ciudat. A fost inițial respinsă la Senat de unde a ajuns la Camera deputaților cu aviz negativ de la Guvern. A primit aviz negativ și de la Comisia de politici economice și a fost parcată prin sertare pentru câteva săptămâni.…

„Având în vedere faptul că sectoare întregi de economie sunt sever afectate de criză și nu mă refer aici doar la turism și HoReCa, ci în special la industrie, unde, așa cum spuneam mai devreme, semnalele venite din vest (unde numărul de înmatriculări noi a scăzut în unele țări cu peste 70%) nu sunt deloc bune. Mă aștept ca industria automotive și alte industrii conexe să fie sever lovite. Cred că în cel mai optimist scenariu, România va avea o scădere comparabilă cu cea la care se așteaptă Uniunea Europeană, de cel puțin 7,5% și mă aștept ca deficitul bugetar, chiar și în condițiile în care pensiile nu vor crește decât cu 10% și nu cu 40%, să se situeze undeva la 10% din PIB anul acesta, posibil chiar mai mare în 2021.”

Starea de urgență ne-a adus nu numai frici, frustrări, pierderi financiare (pentru cei mai mulți), ci și un morman de ordonanțe de urgență. Am intrat în starea de urgență cu OUG 29/21.03 și am ieșit din ea cu OUG 71/15.05. M-am gândit ca ar fi util să fac, așa cum am mai făcut în trecut, un inventar al măsurilor cu caracter fiscal din această perioadă zbuciumată. Evident, și niște comentarii, că altfel inventarul nu ar fi avut fun. Nu am mai acordat note, așa cum am făcut la precedentele două inventare (aici: https://www.birisgoran.ro/public/Zece_ani_de_modificari_fiscale_Gabriel_Biris_04_04_2014.pdf și aici: https://www.birisgoran.ro/public/Codul_Fiscal_-_doi_ani_de_modificari_intense.pdf) pentru că toate măsurile luate au fost anticiclice, deci teoretic bune pentru companii pe costul bugetului de stat, buget care – cel puțin pentru moment, cât încă mai avem investment grade și nu suntem retrogradați de agențiile de rating la junk, se poate finanța semnificativ mai ușor decât contribuabilii. Imensa majoritate a măsurilor au…

Am scris de-a lungul timpului despre fiscalitate și moralitate, despre moralitate în fiscalitate. Sau, mai bine zis, am scris despre lipsa moralității în legislația noastră fiscală și de nevoia de a o așeza pe principii sănătoase, nevoie care cred că devine cu atât mai evidentă în aceste zile. Cred cu tărie că fără așezarea pe baze morale (și constituționale) a fiscalității nu putem avea speranța că lucrurile vor evolua într-un sens pozitiv, mai ales în contextul acestei oribile crize sanitare care va continua cu o și mai oribilă criză economică. Avem câteva prevederi în Constituție care sunt (puteau fi și până acum!) un bun fundament pentru ceea ce urmează să scriu. Pe prima dintre ele o regăsim la alin. (1) al articolului 4: “Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi”. Pe cea de-a doua la alin. (1) al articolului 16: “Cetăţenii sunt egali în faţa legii…

Sfârșitul anului 2019 a venit cu confirmarea faptului că deficitul bugetar al României a depășit pragul critic de 3%. Anul a fost încheiat cu un deficit de 4,4% din PIB (încă nedefinitiv, posibil să mai crească) iar bugetul pentru 2020 a fost construit cu un deficit de 3,5% din PIB, foarte optimist în condițiile în care nu a luat în calcul scăderea accizei la benzină și motorină, dublarea alocațiilor la copii și nici efectele abrogării OUG 114. Rezultatul nu este deloc o surpriză în condițiile în care decidentul politic a acționat simultan atât în direcția creșterii cheltuielilor (pensii, salarii, nu investiții) dar și în direcția reducerii sarcinii fiscale prin scutiri sau reduceri ale sarcinii fiscale acordate unor categorii de contribuabili. Prezint în cele ce urmează un inventar – nu neapărat complet, al scutirilor și tratamentelor preferențiale introduse/extinse în ultimii 4 ani, grupându-le în 3 categorii: (i) impozitul pe profit, unde…

Interviu realizat de către Cristina Stănciulescu și publicat în data de 27.01.2020, aici. Gabriel Biriș, celebrul avocat specializat în taxe și impozite, vorbește despre cum a ajuns să lucreze în acest domeniu și dezvăluie jocuri din culisele legilor, a celor care fac aceste legi și a celor care sunt exonerați de respectarea lor. Gabriel Biriș e un om pasionat de meseria lui, că orice l-ai întreba, tot la bani, taxe și legi ajunge. De ce? Poate pentru că viața este, în bună măsură, despre asta. Este un om care cred că ar putea calcula și sfârșitul lumii în exceluri clare care să arate care vor fi pagubele, care au fost cauzele și unde s-ar fi putut lucra ca sfârșitul să nu vină. Nu mă pricep la cifre, banii îmi scapă printre degete, dar Gabriel Biriș e omul care m-a făcut să înțeleg că moralitatea merge mână în mână cu respectul pentru…

Articol scris de Florin Barbuta și publicat pe site-ul HotNews la data de 21.01.2020, aici. În România avem parte de unele măsuri care avantajează anumite categorii de cetăţeni. De exemplu, unii plătesc impozite, în timp ce alții nu. De asemenea, anumite persoane iau pensii mari speciale sau se pensionează la 40 de ani, altele nu. Există câteva anomalii în economie care poate ar trebui corectate. Din cauza acestora, bugetul de stat este mai sărac. Contactat de HotNews.ro, specialistul în fiscalitate Gabriel Biriş a spus că derapajele astea din ultimii ani nu au cum să aducă nimic bun, iar în momentul în care unii plătesc pentru alţii, apar frustrări. Cele şapte anomalii ce trebuie corectate: 1. Impozitul pe venit care nu este plătit de angajații din IT și din construcții. Angajații și companiile din sectorul IT doresc să se mențină în continuare scutirea de impozit de 10% de care se bucură…

Amploarea modificărilor aduse legislației fiscale în ultimii 3 ani este uriașă. Practic, noul cod fiscal a ajuns să fie modificat mai mult în 3 ani decât a fost vechiul cod fiscal în 10 ani. În plus, au apărut multe reglementări fiscale în afara Codului Fiscal. Hotărârea cu care guvernele PSD s-au năpustit asupra noului cod fiscal este greu de înțeles, cu atât mai mult că autorii acestor modificări sunt exact aceleași persoane care au determinat adoptarea și implementarea lui, dnii. Vâlcov și Teodorovici. O să fac aici doar un scurt inventar al principalelor modificări din 2018 și al impactului pe care l-au avut asupra vieții noastre. Blocarea investițiilor în extragerea gazelor din platforma Mării Negre A fost făcută de către guvernanți prin două măsuri controversate, luate fără nici un fel de consultări și analize de impact: Legea 256/2018 privind exploatările offshore, prin care s-a introdus un impozit suplimentar pe veniturile…

Mulți știm că există o problemă majoră cu sistemul nostru de pensii (Pilonul 1), sistem gândit în niște vremuri în care se nășteau mulți copii, iar speranța de viață nu era nici măcar pe aproape față de ce este acum. În mod particular în România, sistemul gândit de Bismark la sfârșitul secolului al XIX-lea avea oricum o mare problemă rezultată din structura demografică a populației: cel mai numeros segment al populației – “decrețeii” născuți între 1967 și 1970 – se apropie de vârsta de pensionare, acest lucru urmând să se întâmple începând cu 2030. Era evident că ceva trebuia făcut, iar introducerea Pilonului 2 era parte din soluție. Însă era evident și că această măsură singură nu avea cum să fie suficientă și că mai trebuie introduse și alte măsuri, altfel sistemul public de pensii așa cum îl știm noi, bazat pe contributivitate și solidaritate intergenerațională nu avea cum să…

Textul de mai jos e un fragment din analiza apărută în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, la secțiunea ”Cum ieșim din lumea a doua”. Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. A venit momentul ca și România să-și pună ordine în mecanismele de-a recupera banii ascunși – în țară sau în străinătate – de contribuabilii care-o păcălesc de 30 de ani. Socotind că timpul scurs de la Revoluție încoace înseamnă maturitatea unei societăți si a unei institutii, ar trebui să urmăm exempele Germaniei, Franței, sau al statelor nordice, în efortul de-a scormoni prin paradisurile fiscale și de-a crea instrumente de repatriere a banilor. Măsurile pe care România le-a implementat (sau s-a prefăcut că le implementează) privind așa numita ”verificare a marilor averi” s-au dovedit, din capul locului, ineficiente. S-a creat o direcție în ANAF care urma să facă verificări fiscale, care constau în culegerea de informații care să permită…

Credit foto: TaxEu Forum Am participat ca în fiecare an, la TaxEu, la cel mai important forum de fiscalitate din România. Anul trecut am vorbit „Despre fiscalitate şi moralitate”, anul acesta am vorbit „Despre fiscalitate şi parafiscalitate”, aceasta din urmă urcând mult pe agendă în ultima perioadă. Prezentarea o puteţi găsi aici

Articol publicat în data de 21.01.2019 pe www.cursdeguvernare.ro Începând cu 1 ianuarie 2019, Guvernul României noastre a introdus o taxă pe activele bancare, taxă pe care a definit-o “taxa pe lăcomie” și a stabilit-o în funcție de ROBOR. Taxa se aplică dacă acesta depășește 2% (era peste 3% atât la 3 cât și la 6 luni în decembrie 2018), în scădere ușoară după ce tot anul crescuse ca urmare a creșterii semnificative a inflației), iar procentul de taxă variază de la 0,1% până la 0,5%, în funcție de depășirea pragului de 2%. Taxa este trimestrială, deci procentul anual este mult mai mare. Pentru T1 2019, taxa este de 0,3%, ceea ce înseamnă că pentru anul 2019 ar putea fi de 1,2%. Procentul poate părea mic, dar baza lui de aplicare este uriașă (activele financiare ale băncii), ceea ce face ca imensa majoritate a băncilor active astăzi să ajungă pe pierdere…

Articol publicat la data de 20.12.2018 pe www.cursdeguvernare.ro O să încerc o scurtă analiză a câtorva din măsurile incluse în deja celebra propunere de OUG prezentată marți seara de către ministrul de finanțe, dl Orlando Teodorovici. Știm cu toții deja cu cât optimism a primit piața anunțul dlui ministru: peste 10% din capitalizarea bursieră s-a vaporizat (3,2 miliarde de euro), din care 10% sunt banii de pensii ai angajaților români (investiții făcute din Pilonul II). Înainte de a începe analiza,  să vorbim un pic despre ÎNCREDERE, fără de care nimic nu funcționează. La începutul verii, elegantul nostru ministru de finanțe, nimeni altul decât cel sub a cărui bagheta a fost finalizat codul fiscal actual în 2015, cod fiscal al cărui cadru fusese însă creat de predecesorul său (plecat intempestiv în arest pentru un caz de corupție în care a fost și condamnat ulterior – nedefinitiv, la 8 ani de închisoare și…

De ani de zile tot auzim discuții cu privire la evaziune, la fraudă, dar și la măsuri de combatere a acesteia. Cât este de mare aceasta? Ce se poate face pentru a o reduce? Analizăm cifrele date în fiecare an de către Comisia Europeană în de acum binecunoscutul studiu cu privire la GAP-ul de TVA în cele 28 de state membre, comparând GAP-ul (partea din TVA colectabil teoretic care nu se colectează), atât cu media UE, dar și cu rezultatele obținute nu de țări precum Germania, Olanda sau Suedia, state cu care se zice că nu ne putem compara, ci cu Bulgaria. Am selectat perioada 2011 – 2016. Câteva concluzii din analiza acestor cifre: În toată perioada analizată randamentul colectării în România a fost cel mai slab din UE, GAP-ul României fiind unul uriaș; GAP-ul României nu numai că a fost aproape triplu față de media UE, dar a fost…