Despre fiscalitate și bun simț

În toamna anului trecut, CJUE a pronunțat conform așteptărilor o decizie foarte așteptată, cea în cazul Paper Consult (C-101/16). Pe scurt, CJUE a decis că Directiva 2006/112/CE privind TVA se opune unei reglementări naționale în temeiul căreia dreptul de deducere al TVA este refuzat pe motiv că furnizorul bunului sau serviciului respectiv a fost declarat inactiv, atunci când acest refuz este sistematic și definitiv. S-a mai scris despre această decizie și despre implicațiile ei. Vă propun să facem însă o analiză a istoricului prevederilor cu privire la registrul contribuabililor declarați inactivi, să înțelegem contextul în care a apărut, evoluția ei și impactul pe care această prevedere l-a avut. Începuturile Conceptul a fost introdus în codul fiscal prin OG 83/19.08.2004, intrată în vigoare începând cu 01.01.2005. Două noi alineate au fost atunci introduse la art. 11 (11 și 12) care stabileau că autoritățile fiscale pot să nu ia în considerare atât tranzacțiile efectuate de un contribuabil declarat inactiv,…

Dacă ne uităm la cifrele privind creșterea economică din ultimii ani, avem evident motive de optimism. Au crescut pensiile, au crescut salariile în domeniul bugetar, ceea ce a atras creșteri de salarii și în domeniul privat, a crescut semnificativ salariul minim, la fel și cel mediu. Toate acestea au dus, evident, la creșterea consumului, de altfel principalul motor al creșterii economice record din 2017, creștere care evident că s-a temperat în 2018, putând chiar vorbi de stagnare T4 2017/T1 2018. Câteva lucruri sunt însa extrem de îngrijorătoare: investițiile publice sunt la minim istoric, veniturile fiscale sunt la minim istoric, inflația a revenit pe agendă la un nivel îngrijorător, ROBOR-ul a devenit vedetă la știri, leul s-a devalorizat față de euro… În plus, discuțiile despre renunțarea la pilonul II de pensii sunt din ce în ce mai intense, ceea ce pune în discuție singura componentă cât de cât sigură din pensia…

Săptămâna trecută, miercuri, am participat la BNR la o conferinţă care nu a fost despre fiscalitate, ci despre educaţie: “Primele 1000 de zile pentru următorii 100 de ani. Educaţia timpurie o şansă pentru competitivitatea României”. Conferinţa a fost organizată de Ready Nation Ro împreuna cu Step by Step si UNICEF, la BNR. Ready Nation Ro este un ONG românesc, susţinut de Ready Nation US care îşi propune să determine un număr cât mai mare de leaderi ai business-ului românesc să se implice activ în a determina politici publice serioase în ceea ce priveşte educaţia timpurie. De ce educaţie timpurie (creşe, grădiniţe)? Pentru că educaţia timpurie este temelia pentru viitorul copiilor noştri şi deci al naţiei noastre. Pentru că în primele 1000 de zile de viaţă creierul nostru este ca un burete, atunci se formează cele mai multe sinapse. Pentru că şansele la un viitor bun al adulţilor cresc exponenţial dacă a…

La conferința Proiect de ţară 2040 despre: 1. Educaţie timpurie şi nevoia de a reface (rapid) sistemul de creşe, ca temelie pentru educaţia copilului, ştiut fiind că primele 1.000 de zile sunt cele mai importante din acest punct de vedere. Am prezentat (din nou) propunerea cu privire la credit fiscal acordat angajatorilor pentru plăţile făcute pentru plasarea copiilor angajaţilor în creşe (proprii sau nu) și am arătat de ce acest instrument nu ar reprezenta o povară pentru buget, dimpotrivă. 2. Investiţii/antreprenoriat. Am vorbit despre importanţa venture capital/capital de risc şi modul cum a acţionat Israel pentru a rezolva problema. Prezentarea o puteţi găsi aici: birisgoran.ro

Frauda nu este definită în legislaţia fiscală, iar Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) luptă împotriva a ceva ce nimeni nu ştie ce e, a declarat, miercuri, avocatul Gabriel Biriş, într-o conferinţă organizată de Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor. Frauda nu este definită în legislaţia fiscală, iar Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) luptă împotriva a ceva ce nimeni nu ştie ce e, a declarat, miercuri, avocatul Gabriel Biriş, într-o conferinţă organizată de Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA). „Ştiţi cu toţii, cunoaşteţi antifrauda. Ştiţi că frauda nu este definită în legislaţia fiscală. Avem o instituţie care lupta împotriva a ceva ce nu ştie nimeni ce e”, a spus Biriş. El a vorbit şi despre bonurile de masă sau cele de vacanţă, precizând că în timp s-a limitat deductibilitatea lor. „Bonurile de masă, ca şi tichetele de vacanţă, au fost inventate de politic ca o supapă pentru a…

Ieri am participat la conferinţa (excelent) organizată de HORA. Am discutat despre problemele fiscale ale sectorului: – neclarităţile din legea impozitului specific. Am reiterat faptul că nu susţin această lege, deşi înţeleg care a fost raţiunea pentru care sectorul a cerut-o (concurenţa neloială din partea celor care nu declară venituri). Am insistat asupra faptului că acest flagel (încă prezent) nu trebuie combătut prin legi de acest gen, ci prin informatizare, introducerea grabnică a AMEF, măsuri de descurajare a încălcării legii; – reglementarea impozitării bacşisului, ca venituri din alte surse – o măsură de normalitate care a mai existat dar care nu a funcţionat datorită măsurii extrem de greşite de a ţine evidenţa banilor din portofelul angajaţilor; – impozitarea contractelor part time – o mare nedreptate făcută mediului de afaceri, urmare a premisei greşite că antreprenorii sunt hoţi… Felicitări HORA pentru organizare şi mulţumiri pentru invitaţie! Felicitări şi ministrului Teodorovici pentru…

„Pilonul I, în fiecare lună, primește niste bani de la asigurați pe care, în fiecare lună, îi dă către pensionari și nici ăia n-ajung, plus încă niște bani de la buget. Dacă luna viitoare nu s-ar mai colecta contribuția la pensie de la angajați, fondul de pensii n-ar avea nimic. Este un sistem piramidal care depinde de banii băgați în el lunar. Ceea ce este extrem de îngrijorător este distribuția vârstelor. Ea arată ca o amforă: burta, generația cea mai groasă care tine greul sistemului de pensii, sunt decrețeii. În momentul în care evoluăm în timp, 2030, adică peste 12 ani, nu va mai arată ca o amforă, ci ca Schwarzenegger. Și când umerii ies la pensie, sistemul se rupe. Ce s-a întâmplat în ultimii câțiva ani de la scăderea CAS: creșterea punctului de pensie dincolo de creșterea salariului mediu, pensionări anticipate, pensii speciale eliminarea plafonării bazei de calcul la…

Articol publicat în urmă cu câteva zile în Tax Magazine al Editurii Solomon. Am încercat să fac o analiză a întâmplărilor fiscale din ultima perioadă, să explic care sunt consecinţele şi ce va urma dacă greşelile nu sunt corectate rapid. Anul 2017 a trecut și, sincer, sper să nu mai avem încă unul la fel. Este, de departe, cel mai haotic an din punctul de vedere al legislației fiscale, chiar mai haotic decât 2010, an în care guvernanții au avut totuși o scuză, și anume efectele unei crize financiare globale la noi mult amplificate de erorile din 2007 și 2008, dar și de lipsa de acțiune din 2009 (an electoral). Atunci când ne referim la „revoluția fiscală”, ne referim în primul rând la prevederile O.U.G. nr. 79/2017 și la transferul CAS și CASS integral la angajat. Înainte de a analiza aceste prevederi, haideți să analizăm puțin și celelalte prevederi ale…

Astăzi am participat la conferinţa de presă organizată de Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), o conferinţă de presă plecată de la ideea de anul trecut, de a cere în mod proactiv soluţii care să ajute la creşterea competitivităţii României. La fel ca şi anult trecut am cerut guvernului: – să introducă consolidarea fiscală pentru grupurile de companii româneşti (impozit pe profit); – să informatizeze ANAF (AMEF, E-FACTURA, SAF-T) pentru a aduce la un nivel decent colectarea, în special la TVA; – să plafoneze baza de calcul a contribuţiilor sociale, la un nivel rezonabil, pe suma veniturilor, astfel încât să asigure stabilitate şi predictibilitate domeniului, dar şi să elimine discriminările dintre diferite categorii de cetăţeni; – să ajute la refacerea sistemului de creşe în PPP prin acordarea de credit fiscal pentru angajatorii care plătesc pentru creşa copiilor angajaţilor; – atragerea de investiţii în companii româneşti (equity nu grant!) folosind…

Zilele acestea am asistat la un șir întreg de declarații pe tema noului formular D600. Pentru a găsi o soluție la ieșirea din haosul în care tocmai ne aflăm, trebuie să vedem mai întăi ce s-a întâmplat. Așadar, ce s-a întâmplat? La 1 ianuarie 2018 a intrat în vigoare OUG 79/2017, ordonanță care a adus un număr important de modificări în ceea ce privește plata CAS și CASS, atât în ceea ce privește persoanele care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor, cât și persoanelor care obțin venituri din activități independente, chirii, investiții, alte venituri. În 2017, persoanele care obțineau venituri din activități independente datorau plăți anticipate în ceea ce privește CAS individuală (10,5% din 35% din salariul mediu brut pe economie – 3.131 lei) și puteau opta pentru plata cotei integrale (26,3%). Regularizarea se făcea prin aplicarea cotei relevante (10,5% sau 26,3%), în funcție de venitul obținut, dar nu mai…

Împreună cu colegele mele Anca Zegrean şi Luciana Rainov: Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de a combate munca la negru și evaziunea fiscală asociată acesteia. Guvernul relansează un alt subiect: mutarea contribuțiilor de la angajator la salariat. Contextul Despre ce este vorba: atât Programul de guvernare 2017 – 2020, cât și declarațiile de presă ale Ministrului Muncii Olguța Vasilescu, precum și ale Ministrului Finanțelor Ionuț Mișa aduc în atenția noastră o schimbare de proporții cu privire la plata contribuțiilor și a impozitelor generate de raporturile de muncă, acestea urmând a fi transferate de la angajator la salariat, începând cu 1 ianuarie 2018. Scopul declarat al măsurii vizate este acela de a simplifica sistemul de contribuții sociale, cât și administrarea acestuia. Nu excludem ca măsura să țintească și reducerea diferențelor dintre sumele declarate și cele…

Decidenții noștri ar putea avea interesul să schimbe cursul actual al României. Cand vezi acțiuni cu rezultat evident de destabilizare financiară a țării, acțiuni începute cu ideea impozitului pe gospodărie și continuate cu Split TVA, nu poți să nu te gândești că azi România e teatrul unui război hibrid, avertizeză avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în ministerul Finanțelor. Într-un interviu pentru Ziare.com, Gabriel Biriș a explicat ce efecte vor avea măsurile preconizate de guvern asupra salariilor, pensiilor și afacerilor, în special cele cu capital autohton, dar și recentele decizii luate de BNR. „Este începutul sfârșitului independenței BNR. (…) Principala problemă va fi inflația. Când arunci lei în piață, e ca și cum ai tipări bani. Am uitat de hiperinflație? Unele dezechilibre create de actualul guvern, în special creșteri de pensii și salarii, nu pot fi corectate decât prin inflație, posibil ca acesta să le fie planul”. Ați fost inițiatorul…

Codul acesta fiscal, Legea 227 (Legea 227/2015 – n. r.) şi, atenţie, vorbesc doar de Codul fiscal, nu şi de Codul de procedură fiscală, care are probleme poate şi mai mari decât Codul fiscal, a fost modificat de patru ori înainte să intre în vigoare, unele modificări fiind semnificative. În total, în doi ani, a fost modificat prin 20 de ordonanţe de guvern, ordonanţe de urgenţă de guvern, legi de modificare a Codului fiscal sau legi de aprobare a ordonanţelor sau ordonanţelor de urgenţă. Avem nu numai modificări, dar avem deja modificări ale modificărilor în doi ani de zile. Anul 2017 este, din punct de vedere fiscal, un coşmar. Lucrez de 22 de ani, 23 în curând, în condiţiile în care toată profesia are 25 de ani în România. În 23 de ani nu îmi aduc aminte de un an mai rău în fiscalitatea românească decât anul acesta.

Last week, the ministry debated another draft ordinance to amend the Tax Code. Changes include the already promised tax exemptions for physicians’ incomes or dividends, as well as the increases in excise duties on gasoline and diesel to the level to which they had been increased in 2013 by the Ponta government (reduced in 2017 by the new Tax Code). There are no other changes announced though: lowering the income tax to 10% and transferring contributions from the employer to the employee, with the corresponding adjustment of gross salaries. Little by little by little. Implementation in pieces, so that we always have something to work on… Apparently, tax relief on dividends is not related to the increase in the excise duties… Let’s see why this is not the case. We all know that PSD’s electoral program has been presented as the “Bible” of Grindeanu government, a government that needed to…

Prima tentație a fost să încep acest articol cu sintagma “de mult nu mi-a mai fost dat să văd o inepție atât de mare…” Imediat mi-am adus însă aminte de subiectul editorialului anterior, și anume impozitul pe gospodării, impozit la care se pare că actualul guvern deja a renunțat. Sper ca peste 2 luni să vorbim și despre acest subiect la timpul trecut și mai sper să nu mai avem o altă “invenție” care să ne ocupe timpul degeaba. O să enumăr câteva din argumentele care fac din acest impozit unul extrem de nociv pentru economia românească, argumente care ar fi trebuit să facă imposibilă includerea acestuia în programul de guvernare și mai apoi votarea lui în Parlament. O să încep mai întâi cu argumentele juridice și, apoi, cu cele de ordin economic. Impozitul pe cifra de afaceri nu este permis de Directiva 112/2005 privind TVA După cum știm, România…

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar întreaga comunitate de afaceri din țara noastră, români și străini deopotrivă, acum guvernul ne pune la încercare cu un nou subiect: contul defalcat de TVA. Despre ce este vorba? Guvernul ar vrea ca toate companiile din România să mai deschidă un cont la bănci sau la Trezorerie, cont în care să încaseze TVA aferent facturilor emise către clienți și din care ar urma să plătească doar TVA aferent facturilor de la furnizori sau de TVA către buget, iar disponibilul ar putea fi folosit de către companie doar cu aprobarea ANAF (aprobare care probabil însă că va implica un control similar cu cel de la rambursări de TVA). Care este scopul? Scopul declarat al acestei măsuri este reducerea evaziunii prin crearea unui circuit financiar controlat, paralel cu circuitul financiar…

Prima tentație a fost să încep acest articol cu sintagma “de mult nu mi-a mai fost dat să văd o inepție atât de mare…” Imediat mi-am adus însă aminte de subiectul editorialului anterior, și anume impozitul pe gospodării, impozit la care se pare că actualul guvern deja a renunțat. Sper ca peste 2 luni să vorbim și despre acest subiect la timpul trecut și mai sper să nu mai avem o altă “invenție” care să ne ocupe timpul degeaba. O să enumăr câteva din argumentele care fac din acest impozit unul extrem de nociv pentru economia românească, argumente care ar fi trebuit să facă imposibilă includerea acestuia în programul de guvernare și mai apoi votarea lui în Parlament. O să încep mai întâi cu argumentele juridice și, apoi, cu cele de ordin economic. Impozitul pe cifra de afaceri nu este permis de Directiva 112/2005 privind TVA După cum știm, România face parte din UE și prin urmare Directivele și…

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din temelii modul în care este administrat impozitul pe venit în țara noastră, împreună cu încă vreo câteva modificări mai mici, dar deloc puțin importante; Renunțarea completă la contribuțiile angajatorului, mutarea CAS și CASS la angajat cu ajustarea salariului brut și renunțarea completă la contribuțiile la șomaj, fond de risc și accidente, concedii medicale, dar și la fondul de garantare al creanțelor salariale. Impozitul pe gospodării Situația actuală Haideți să înțelegem mai întâi de unde plecăm, ce avem astăzi. Astăzi, întreaga relație între contribuabil și fisc este concepută pe câteva principii de bază: În primul rând, relația este una directă, între fisc și contribuabil, identificat prin CNP. Nu numai impozitul pe venit este administrat în acest mod, ci și impozitele și taxele locale, rolul fiscal fiind de câțiva ani “spart” între…