Despre fiscalitate și bun simț

ȘTIM CU TOȚII CĂ ATUNCI CÂND NE NAȘTEM, CREIERUL NOSTRU ESTE PRECUM O CARTE NESCRISĂ. Avem zeci de miliarde de neuroni, dar legăturile dintre ei nu prea există la început. Sinapsele încep să se formeze rapid, creierul nostru creând noi și noi sinapse în procesul de învățare, proces care continuă, la unii mai mult, la alții mai puțin, pe întreaga durată a vieții, dar nu liniar. Acum știm că procesul de formare al sinapselor este mult mai rapid în prima parte a vieții noastre, 80% din sinapse formându-se în primele 1000 de zile de viață (3 ani), 90% fiind deja formate la vârsta de 5 ani. Eu unul vă mărturisesc că am aflat această informație în urmă cu doar 5 ani, atunci când o bună prietenă, Ioana Grindean, m-a invitat la o conferință despre educație timpurie organizată de Step by Step (RO) și Ready Nation (US).

WOW! 80% din sinapse sunt formate în primele 1000 de zile de viață, temelia pe care ne construim ulterior viața este pusă în primii 3 ani, adică înainte de vârsta de grădiniță! Așa cum scria încă din 1972 Masaro Ibuka, geniul ingineresc din spatele Sony, “Kindergarten is too late”, bazele se pun mai devreme, în creșă.

Creșa la noi nici măcar nu era privită ca o instituție de educație, ca să nu mai vorbim de faptul că numărul de locuri în creșe nu acoperă nici măcar 5% din necesar

Nevoia unui sistem de creșe, ca instituții de educație timpurie, este evidentă din motive ce țin nu numai de educație. Este nevoie de ele și pentru a stimula natalitatea, lipsa unei soluții de încredere pentru îngrijirea și educarea copiilor fiind unul din motivele pentru care, din păcate, familiile tinere – în special cele formate din tineri profesioniști amână decizia de a avea copii. Timp de decenii s-a făcut prea puțin, dar lucrurile încep să se schimbe.

Parlamentul a modificat Legea educației pentru a include creșele în lista instituțiilor educaționale, mai sunt însă multe de făcut în ceea ce privește atât definirea standardelor, cât și în formarea educatorilor. În plus, Parlamentul a adoptat recent o lege (Legea 239/2020) pe care o considerăm extrem de importantă în asigurarea finanțării acestui domeniu extrem de important: credit fiscal atât pentru creșe, cât și pentru grădinițe, în limita a 1.500 lei lună/copil.

Modelul este unul folosit deja cu succes de România încă din 2004, când a fost introdus creditul fiscal pentru sponsorizările efectuate de companii către ONG-uri, în limita a 0,3% din cifra de afaceri (ulterior 0,5%), dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat de companie. Acest instrument a permis finanțarea ONG-urilor active în multe domenii de protecție socială, a permis refacerea unor secții din spitalele publice, permite chiar construcția primului spital nou după Revoluție.

Legea 239/09.11.2020 permite angajatorilor să plătească pentru creșa și grădinița copiilor angajaților, în limita a 1.500 lei/lună și să își scadă aceste sume din impozitele datorate. Spre deosebire de creditul fiscal pentru sponsorizări, sumele pot fi scăzute nu doar din impozitul pe profit ci și din impozitul pe salarii, TVA sau accizele datorate de angajator. Din păcate, Legea 239 prevede că, pentru angajat, sumele achitate pentru creșă sau grădiniță sunt scoase doar din baza de calcul a impozitului pe salariu, nu și pentru CAS sau CASS, ceea ce a fost o eroare, nereflectând ideea inițială. Din fericire, eroarea urmează a fi corectată rapid printr-o altă lege de modificare a Codului fiscal, lege pe care sperăm să o vedem aprobată, promulgată și publicată în Monitorul Oficial în zilele următoare.

De ce este atât de important creditul fiscal pentru creșe și grădinițe?

Pentru ca stimulează dezvoltarea educației timpurii, asigurând un instrument cert de finanțare. Practic creează cerere solvabilă, cerere pe baza căreia sunt convins că oferta nu va întârzia să apară. De altfel, suma de 1.500 lei nu este rezultatul unui calcul, ci reprezintă valoarea medie la care erau oferite locurile în creșele din București în 2018, atunci când proiectul a fost inițiat. Educația timpurie este esențială pentru a stimula copilul să învețe chestiuni de bază care acum se vede că lipsesc și, de asemenea, pentru a reduce analfabetismul funcțional, analfabetism care afectează un procent uriaș (46%) din tinerii de 15 ani. Practic, educația timpurie este temelia formării capitalului uman, capital fără de care este dificil să ne imaginăm atragerea de investiții, crearea de locuri de muncă bine plătite, prosperitatea.

Pentru că stimulează munca, de facilitate urmând a beneficia doar angajații cu contract de muncă. În plus, stimulează întoarcerea la muncă mai rapid pentru părintele care beneficiază de concediul pentru îngrijirea copilului, de 2 ani. Pentru foarte mulți tineri părinți, 2 ani este o perioadă prea mare, perioadă în care cariera profesională este pusă pe hold. Evident că aici poate fi o discuție cu privire la discriminare între cei care lucrează cu contract de muncă și cei care desfășoară activități independente, probabil că soluția va trebui extinsă. Este însă un (prim) pas important care poate fi îmbunătățit. Pas cu pas.

Pentru că stimulează natalitatea. Dezvoltarea creșelor permite familiilor tinere să aibă mai mulți copii, exemplul Franței fiind aici unul revelator.

Pentru că poate stimula inclusiv reîntoarcerea în țară a românilor plecați să lucreze în străinătate. Un avantaj neimpozabil de 1500 lei net (aproximativ 300 euro) se traduce într-un avantaj salarial brut de 500 euro/lună, ceea ce face ca pachetele salariale din România să devină comparabile cu cele din străinătate.

Pentru că se creează locuri de muncă, sperăm bine plătite, care să atragă din ce în ce mai mulți dascăli în sistemul de învățământ.

Pentru că este un veritabil parteneriat public – privat, companiile devenind un lanț de distribuție între buget și furnizorii de servicii de educație timpurie.

Pentru că degrevează statul de investiția în creșe și grădinițe, acesta putând mai ușor a se concentra pe investiții în educație în zone unde, cel puțin pentru moment, nu există investitori prin intermediul cărora să fie finanțate aceste servicii.

Astfel de măsuri pot reversa trendul negativ pe care s-a înscris România în ultimele 3 decenii în ceea ce privește natalitatea, migrația, creșterea procentului de analfabetism funcțional.

Măsura va influența și modul în care sunt concepute dezvoltările imobiliare (birouri, retail, industrial și logistică), zone care aduna mari concentrări de angajați. Sunt convins că inclusiv dezvoltatorii de rezidențial vor trebui să își adapteze oferta.

Sunt prea optimist ? Poate că da, dar România are nevoie de vești bune, iar această lege este una dintre ele.

Articol publicat la data de 9 decembrie 2020, în limba engleză, pe: https://doingbusiness.ro/articol/the-first-1000-days-for-the-next-100-years-5648

Author

Avocat de Business

Write A Comment