Despre fiscalitate și bun simț

Amploarea modificărilor aduse legislației fiscale în ultimii 3 ani este uriașă. Practic, noul cod fiscal a ajuns să fie modificat mai mult în 3 ani decât a fost vechiul cod fiscal în 10 ani. În plus, au apărut multe reglementări fiscale în afara Codului Fiscal. Hotărârea cu care guvernele PSD s-au năpustit asupra noului cod fiscal este greu de înțeles, cu atât mai mult că autorii acestor modificări sunt exact aceleași persoane care au determinat adoptarea și implementarea lui, dnii. Vâlcov și Teodorovici. O să fac aici doar un scurt inventar al principalelor modificări din 2018 și al impactului pe care l-au avut asupra vieții noastre.

Blocarea investițiilor în extragerea gazelor din platforma Mării Negre

A fost făcută de către guvernanți prin două măsuri controversate, luate fără nici un fel de consultări și analize de impact:

  • Legea 256/2018 privind exploatările offshore, prin care s-a introdus un impozit suplimentar pe veniturile obținute din vânzarea gazelor și, evident, s-a abrogat clauza de stabilitate dată titularilor de acorduri petroliere în Marea Neagră prin OUG 160/1999 anterior demarării investițiilor în explorare;
  • OUG 114/2018 prin care s-a impus un preț maxim de vânzare pentru gazele din producția internă (nu și pentru gazele importate din Rusia!).

Ca urmare, cel mai important concesionar din Marea Neagră (Exxon) nu a luat decizia de a investi în exploatare și a anunțat că este interesat să își vândă participația. În timp ce la București unii tineri politicieni s-au apucat să propună cum să se aloce fondurile pe care statul român le va obține din exploatarea acestor gaze, singura certitudine este că gazele noastre rămân pe fundul Mării în timp ce ponderea importurilor de gaz crește constant.

OUG 114/2018

Adoptată așa cum spuneam, fără nici un fel de consultări, fără analize de impact, dar și împotriva avizelor negative primite de la CES, CDS și a apelurilor tuturor organizațiilor companiilor din România (AOAR, RBL, FIC, AMCHAM, CNIMPPR) între Crăciun și Anul Nou, această OUG este, în opinia mea, de departe cea mai toxică reglementare adoptată nu numai de acest guvern, ci de orice alt guvern al României. Nu numai că a provocat daune greu de calculat economiei, dar a dus populismul la un nivel extrem de periculos (populismul fiind în opinia mea nu numai cel mai important pericol pentru stabilitatea financiară, ci chiar la adresa democrației așa cum o știm noi).

  • Taxa pe activele bancare – numită inițial „taxa pe lăcomie”, a fost introdusă ca un fel de amendă pentru bănci aplicabilă în cazul în care Robor depășea 2% (atunci și de atunci fiind peste 3%, din cauza inflației indusă de politicile guvernului), baza de calcul a „amenzii” fiind activele financiare (inclusiv titlurile de stat). Efectul imediat a fost blocarea creditării, inclusiv a creditării guvernului, care a fost obligat să se împrumute miliarde de euro de pe piețele externe. Nu a trecut mult până când guvernul a modificat-o (confirmând astfel ceea ce spuneam cu toții, că e o măsură toxică!), reducând atât procentul taxei cât și baza de calcul a acesteia. În plus, a fost eliminată și legătura cu Robor, eliminându-se astfel intruziunea guvernului în politica monetară (apanajul BNR).
  • Reducerea semnificativă a comisioanelor de administrare pentru administratorii de fonduri de pensii (Pilonul 2), dar și cerințe de capital social total nerezonabile în sarcina acestora, cu scopul aproape declarat de eliminare a Pilonului 2 și aducere a celor aproape 10 miliarde de euro acumulate în aceste fonduri la buget. 
  • Afectarea gravă a companiilor din producția, transportul și distribuția de energie electrică prin introducerea unei taxe de 2% pe cifra de afaceri, taxă extrem de ridicată, mai ales că urma să se aplice în cascadă, pe lanț. ANRE a „îndulcit” oarecum pilula aruncată de guvern, acum fiind discuții pentru eliminarea ei completă și revenirea la sistemul de taxare anterior. Să mai spunem și că, în lipsa unor investiții serioase în producția de energie electrică, România a ajuns din exportator importator net de electricitate…
  • Afectarea extrem de gravă a producătorilor de gaz din România (onshore, deoarece gazele din offshore stau pe fundul mării) prin introducerea unui preț maxim de vânzare a gazelor semnificativ mai mic decât prețul de piață. Preț de piață ce oricum e mai mic în România decât prețul de referință la care se calculează redevența… Să spunem și aici că, după ce în urmă cu 5 ani acopeream peste 90% din consum din producția internă, astăzi procentul a scăzut sub 70% în lipsa investițiilor, dar și din cauza unor măsuri fiscale absurde.
  • Chiar și facilitățile acordate constructorilor și producătorilor de materiale de construcții au potențial distrugător pentru aceste sectoare extrem de importante ale economiei.  Facilitățile constau în scutire de impozit pe salariul angajaților, scutire de CASS, reducere de CAS (dar fără contribuție la Pilonul 2, nici măcar opțional), reducere a CAM, fiind condiționate de obținerea a minim 80% din cifra de afaceri din lucrări de construcție, producție de materiale de construcție, inginerie, arhitectură. În plus, toate companiile din aceste sectoare au fost obligate să crească salariul minim pentru angajați la 3.000 de lei (chiar și dacă nu îndeplinesc condiția de aplicare a scutirilor).

Precum în Grecia antică, guvernul a băgat însă și un cal troian în „curtea” beneficiarilor:  a prevăzut, undeva mai pe la finalul OUG 114, că facilitățile enumerate mai sus se aplică cu respectarea legislației privind ajutorul de stat. Cum aici nu poate fi vorba de o schemă de ajutor de minimis, guvernul trebuia să ceară aprobare Comisiei (ex ante!) pentru schema de ajutor de stat.  Cum era și normal, guvernul consideră că nu ar fi ajutor de stat decât pentru reducerea CAM (care între timp a fost suspendată, companiile trebuind să plătească diferențele, inclusiv dobânzi și penalități), nu și pentru scutirea de impozit pe salariu sau CASS. Această gândire este consistentă cu gândirea guvernelor anterioare care au aprobat scutiri de impozit pe salariu fără să considere că acestea ar fi ajutor de stat. Numai că, opinia Comisiei este diferită. Într-o piață a muncii în care angajatul este interesat doar de net (deci orice scutiri reduc salariul brut, deci beneficiază angajatorul), Comisia pare că este cea care are dreptate… Rezultatul acestei dispute poate fi însă catastrofal pentru companiile românești care au aplicat scutirile, pentru că ajutoarele de stat acordate ilegal trebuie recuperate.

Închei aici, fără a avea însă pretenția că această listă este completă. Dimpotrivă, exemplele pot continua.

Din păcate, nu pot include în această listă măsuri pozitive, pentru că nu au fost. Singurele măsuri pozitive au fost corecții ale măsurilor catastrofale adoptate fie prin OUG 114, fie prin alte ordonanțe adoptate de guvern fără nici un fel de studii de impact sau consultări cu mediul de afaceri.  Singurele măsuri discutate cu mediul de afaceri în vara lui 2018 au apărut în consultări pe site-ul ministerului doar la sfârșitul verii lui 2019, criza guvernamentală generată prin plecarea ALDE blocând adoptarea lor. Mă refer aici în special la consolidarea fiscală, măsură excelentă pentru care se obținuse un acord de principiu încă din 2015, dar și la un set de modificări ale Codului de procedură fiscală care ar fi ajutat la echilibrarea cât de cât a balanței procesuale între contribuabil și ANAF. Chiar și reglementarea impozitării bacșișului ar fi fost o măsură bună, neadoptată însă.

În concluzie, cred că trebuie să ne pregătim pentru vremuri din ce în ce în ce mai grele. În lipsa investițiilor publice în infrastructură ceea ce afectează atragerea de investiții noi în zonele din sudul și estul țării, în condițiile creșterii explozive a deficitelor (comercial, bugetar), a creșterii economice bazate exclusiv pe consum (pe datorie), dar mai ales a exploziei costului cu pensiile ca urmare a noii legi a pensiilor (față de 2018, +6,8 mld lei în 2019, + 23,2 mld lei în 2020, + 51,4 mld lei în 2021, +  67,7 mld în 2022 !!!) am ajuns în doar 3 ani de la o situație stabilă macroeconomic într-o fundătură din care va fi foarte greu de ieșit.

Publicat pe 26 ianuarie 2020 pe site-ul CursdeGuvernare.ro: https://cursdeguvernare.ro/gabriel-biris-pe-unde-se-fura-tva-ul-o-explicatie-pe-cifre.html

Author

Avocat de Business

Write A Comment