Despre fiscalitate și bun simț

Ne plangem de Europa cu doua viteze, dar noi avem deja Romania cu 3 viteze. Este exact evolutia 2006 – 2008 si repetam aceleasi greseli: crestere economicafoarte mare si deficit urias. Am uitat repede 2009 – 2010, ne amanetam deja prezentul, nu mai vorbim despre viitor, avertizeaza avocatul specializat in fiscalitate, Gabriel Biris, fost secretar de stat in ministerul Finantelor.

In loc sa ne crestem PIB-ul potential, noi crestem pensiile si salariile bugetarilor. Nu cream conditiile pentru a creste numarul de salariati, luam banii de la investitii, de la cofinantari si ii mutam la pensii, desi cifrele programului de guvernare se bazau pe atragerea de fonduri. Iar „capsunarii” nu mai trimit bani in tara si nu ii mai aducem inapoi, pe cea mai mare parte i-am pierdut de tot, spune Gabriel Biris intr-un interviu pentru Ziare.com.

Fostul secretar de stat a atras atentia in mod special asupra bombei cu ceas din sistemul de pensii: „peste numai vreo 15 ani tot ce se va strange din taxe si impozite, va trebui sa se duca la pensii, nu vom mai plati nici salarii.”

Comisia europeana, FMI, Consiliul Fiscal, diversi analisti au lansat avertismente severe privind riscul unor derapaje, incepand cu depasirea limitei deficitului bugetar. Guvernul spune ca sunt temeri exagerate si neintemeiate. Cum e?

Este exact evolutia 2006 – 2008 si repetam aceleasi greseli: crestere economica foarte mare si deficit urias. Atunci, pe exuberanta boom-ului, s-au marit mult cheltuielile cu salariile, cele fixe – au fost aruncati banii pe limuzine scumpe, nu au fost facute investitii. Criza financiara ne-a pus in genunchi, dar am uitat repede 2009 – 2010.

Atunci nu era si un context international extrem de rau?

Nici azi nu e foarte bun. Avem Brexit, o schimbare de paradigma in SUA, razboi la granita in Ucraina, Turcia a luat-o razna. Si in loc sa ne concentram pe sanatate, educatie si investitii in infrastructurain loc sa ne crestem PIB-ul potential, noi crestem pensiile si salariile bugetarilor.

Nu cream conditiile pentru a creste numarul de salariati, ci asistam cu iresponsabilitate la plecarea a 3 milioane de oameni in 10 ani. Am ajuns de la 9 milioane de salariati la 5 milioane, dintre care 2 milioane sunt la salariul minim pe economie. Nu este o intamplare lucrul acesta.

Cum sa atragi productie in Moldova cand pentru a exporta de acolo pe pietele UE camionul face doua zile pana la granita in loc sa faca 7 ore? Eventual te duci in Transilvania, ca e mai aproape. Ne plangem de Europa cu doua viteze, dar noi avem deja Romania cu 3 viteze (1 – Bucuresti, 2 – Transilvania, 3 – restul tarii).

Noi luam banii de la investitii, de la cofinantari si ii mutam la pensii, desi cifrele programului de guvernare se bazau pe atragerea de fonduri. Ne amanetam deja prezentul, nu mai vorbim de viitor.

Nu mai investim nici in educatie. Antreprenorii se plang acum cel mai mult de lipsa fortei de munca calificata. Au inceput producatorii mari sa-si faca propriile scoli de meserii, ceea ce nu e rau, dar asta rezolva doar probleme punctuale, privatii nu pot rezolva problema la nivel national. Pentru asta avem stat, platim impozite.

Dar nu au si pensionarii dreptul la o viata decenta dupa ce au contribuit o viata?

Eu nu sunt politician, nu trebuie sa spun ce cred ca vor oamenii sa auda ca sa ma voteze, spun ce cred ca e corect, din punctul de vedere al unui specialist responsabil, care se intampla sa mai fie si antreprenor, tata de familie cu responsabilitati. Ca sa cheltuiesti trebuie sa te dezvolti ca sa ai de unde cheltui, altfel ne intindem mai mult decat ne e plapuma. Sistemul nostru de pensii e de tip Caritas, o schema Ponzi care depinde de contribuitori.

Pensionarii cred ca isi primesc banii din contributiile platite. Gresit! Banii lor au fost „mancati” de cei in plata atunci, iar pensiile de azi sunt platite din ce platesc cei care muncesc azi. Maine va fi la fel. Asta se numeste solidaritate inter-generationala, de pe vremea lui Bismarck, cand insa speranta de viata era mica si natalitatea mare. Acum e invers.

Fara pensiile speciale, care se platesc direct de la buget, avem un deficit la fondul de pensii de peste 2% din PIB, deci aproximativ un sfert din pensiile aflate acum in plata nu sunt platite din contributii, ci direct de la buget. In 2016 punctul de pensie a fost 790 de lei, in 2017 este 830 de lei si dna Vasilescu ne-a anuntat ca de la 1 iulie va deveni 1.000 de lei. Dl Catu vrea si el sa scada CAS cu 7,25%.

Deci deficitul la bugetul de pensii se poate tripla, la peste 6% din PIB, in conditiile in care deficitul nostru total nu trebuie sa depaseasca 3%, si asa urias in conditiile in care nu investim. Noi cheltuim banii copiilor nostri ca sa mancam si nu le mai lasam nimic in afara de datorii. Sper ca suntem constienti de asta!

Si mai e o problema, prin eliminarea plafonului la contributia CASS, peste cativa ani vom vorbi din nou despre pensii nesimtite, dar corecte, bazate pe contributii platite. Pana acum contributia angajatului era plafonata, dar si pensia era plafonata la 5 puncte. Eliminand plafoanele vom avea si oameni cu 100 de puncte de pensie, pe contributie. De unde? Contributiile lor sunt platite azi si pensia va trebui sa le fie platita maine.

In plus, daca ne uitam la distributia varstelor, vedem ca segmentul cel mai mare de populatie acum contribuitoare este generatia „decreteilor”. Cand ea va incepe sa iasa la pensie, adica peste vreo 15 ani, chiar daca nu facem alte prostii (gen marire valoare punct de pensie, pensionari anticipate sau reduceri de contributii), deficitul fondului de pensii va fi intre 10-12% din PIB. Adica tot ce se va strange din taxe si impozite, va trebui sa se duca la pensii, nu vom mai plati nici salarii. Isi imagineaza cineva ca se poate asa ceva?

Spuneati ca au plecat 3 milioane de romani. Pentru deficit n-a fost rau. „Capsunarii” l-au finantat.

Nu-l mai finanteaza. Si-au dus familiile acolo, s-au asezat, nu mai trimit bani in tara si nu ii mai aducem inapoi. Pe cea mai mare parte i-am pierdut de tot.

In campanie, niciunul dintre partide nu a vorbit despre problemele reale si nu a oferit solutii pentru ele. Au fost doar vise umede. Programul PSD a fost o fenta dupa care s-a dus multa lume, a creat speranta, asteptare in ideea ca vor crea si o anumita toleranta pentru planul principal pe care l-am vazut – OUG 13. Nici PNL nu a oferit o alternativa responsabila cu cota TVA 16% sau reducerea CAS la 16%.

Avea dreptate ministrul Finantelor cand a invocat posibilitatea taierii?

Ii dau dreptate dlui Stefan, un profesionist foarte bun. Este evident ca e asa. Ce a spus este o chestiune de bun simt elementar. Toata lumea stie asta.

Imi aduc aminte ca ultima data cand am reprezentat guvernul la comisia de buget din Senat a fost sa prezint aviz nefavorabil pentru o suma de masuri cu impact negativ pe bugetul comercial. Am vorbit cu unul din senatori, un fost ministru de Finante PSD pe care l-am intrebat cum va face bugetul daca va fi din nou ministru. „Acum suntem in campanie, vedem noi dupa aia”, mi-a raspuns domnia sa. Eu cred ca cineva ar trebui sa le spuna liderilor PSD ca au castigat alegerile, sa se apuce sa guverneze, ca nu mai sunt in campanie.

Inainte de legea salarizarii, ar trebui un design institutional eficient. Cand eram secretar de stat, una dintre directii era debirocratizarea. Le-am cerut colegilor din guvern sa stearga acest cuvant din vocabular.

Nu trebuie sa vorbim despre debirocratizare, ci despre servicii publice de calitate. Nu debirocratizarea e scopul, ci eficientizarea birocratiei. Nu exista tara care sa functioneze fara birocratie, dar ea poate sa fie ca la noi sau ca in Austria. Cand vorbesti despre debirocratizare creezi o falsa asteptare ca nu avem nevoie de birocrati, care devin dusmanii poporului si iti antagonizezi un corp profesional, un numar mare de cetateni.

Orice om sanatos la cap trebuie sa inteleaga ca nu poti reforma nimic fara birocrati. Ca demnitar, daca ii motivezi ai numai de castigat, daca nu, esuezi.

Un pilon al programului PSD a fost absorbtia de fonduri, al doilea Fondul Suveran de Investitii. Este o idee fezabila?

Am propus si eu asa ceva la un moment dat, inainte sa intru in guvernul tehnocrat, dar nu mi-e clar cum vrea sa il faca PSD. E foarte important sa folosesti ce ai ca sa atragi capital. Daca pui intr-un holding companiile viabile, il listezi, vinzi actiuni dar pastrezi controlul, cu banii respectivi poti sa investesti.

Dar in cat timp produce bani, ca deficitul e azi?

Numai procedurile juridice, de organizare, cam un an si apoi listarea, si la Bucuresti, si pe o bursa care chiar functioneaza, inca vreo sase luni. Probabil ca in doi ani ar putea sa fie functional cu oameni priceputi si sustinuti politic. Asta daca vrei sa-l faci bine. Daca il faci heirupist, pe genunchi se poate si mai repede, dar…

Pana pe 31 martie ar trebui sa apara Codul Economic. Stiti ceva de el?

Nu stie nimeni ce e acela Cod Economic. Initial vorbeau de un cod care sa includa toate legile cu impact economic, Codul fiscal si de procedura fiscala, legea societatilor comerciale, registrul comertului, insolventa, evaziunea fiscala.

Dar daca aducem Codul fiscal intr-un cod economic trebuie sa il abrogam pe acesta cu tot cu legislatia secundara si tertiara pe care trebuie sa o refacem. Am innebunit? Sunt mii de pagini! Inca descoperim chestii care s-au schimbat in noul cod si nu au fost observate. Eu inca din 2011 am spus ca vechiul cod nu trebuia abrogat, ci republicat, tocmai din cauza asta.

Ideea Codului Economic ar trebui abandonata. Nu putem abroga ceea ce de-abia a inceput sa functioneze.

Si daca situatia este atat de cenusie, pe ce miracol poate miza totusi guvernul Grindeanu?

Nu va fi niciun miracol. Nu vad pe fonduri europene, pe investitii, nicio discutie serioasa. Si probabil va fi o depasire de deficit. Iar un deficit mare duce la lipsa increderii. Daca esti degradat de agentiile de rating, toate dobanzile cresc, inclusiv pentru datoria existenta si bulgarele de zapada o ia la vale: trebuie sa te imprumuti mai mult, o faci mai scump si vei face tot mai putine cu banii acestia. Adica tot mai multi bolovani in spatele tarii.

Cat de mare e riscul de inflatie?

Inflatia e un instrument prin care statul se finanteaza din buzunarul cetatenilor sai. Te folosesti de bani reali pe care ii inlocuiesti cu hartii fara valoare. Sa nu uitam modul pervers in care statul a confiscat economiile oamenilor la CEC in anii 90. Inflatia este un risc, mai ales stiind ca in BNR sunt si adepti ai acestui instrument, adepti care ar putea castiga teren in conditiile in care vedem atacuri concentrate impotriva guvernatorului Isarescu.

Poate cel mai dur avertisment a venit de la Corina Cretu, care a invocat temerea CE ca Romania ar putea ajunge in situatia Greciei. Suntem in mod real in acest pericol?

Bineinteles. Si noi nu avem istoria de capital a Greciei, grecii au active in afara tarii, ei ca popor se descurca. Guvernul lor are probleme. Grecii au turism, si-au facut ceva infrastructura, noi putem ajunge in genunchi cu mult mai usor decat ei.

Dar actuala putere spune ca situatia a fost provocata de guvernul tehnocrat, din care ati facut parte, care ar fi lasat o gaura la buget si ar fi avut absorbtie zero.

In privinta „gaurii”, nu a fost niciuna, covrigul nu era covrig, ci papanas. Au fost incasari cu 10 miliarde mai mici decat cele estimate, dar si cheltuieli cu 10 miliarde mai mici. Deci zero gaura.

Din pacate, cele 10 miliarde necheltuite erau investitii care nu s-au facut pentru ca nu s-au atras fondurile europene. Dar despre absorbtie nu vreau sa vorbesc eu, trebuie sa vorbeasca fostii ministri ai Fondurilor Europene. Chiar nu stiu ce a fost acolo. Ce stiu e ca ANAF si-a facut treaba.

Nu uitati ca deficitul a fost mai mic decat cel estimat si putea sa fie chiar mai mic, de 1,9%, dar pe sfarsitul anului s-a vazut ca e o marja si s-a accelerat rambursarea TVA ca sa usureze situatia viitorului guvern.

De ce a facut Guvernul Ciolos asa ceva pentru Guvernul Grindeanu?

O chestiune de responsabilitate fata de tara.

Sursa: http://www.ziare.com/economie/deficit-bugetar/putem-ajunge-in-genunchi-cu-mult-mai-usor-decat-grecii-bomba-cu-ceas-din-sistemul-de-pensii-interviu-1459088

Author

Avocat de Business

Write A Comment