Despre fiscalitate și bun simț

Într-un articol de pe Cursdeguvernare.ro:

Zilele acestea principalul subiect este evident refuzul Președintelui de a promulga Codul fiscal (nu și pe cel de Procedură fiscală, care a fost promulgat și urmează a fi publicat în Monitorul Oficial).
Decizia Președintelui Iohannis a fost motivată de îngrijorarea cu privire la faptul că un număr relativ mare de reduceri de taxe adoptate simultan ar putea avea efecte negative asupra echilibrelor bugetare, echilibre obținute cu extrem de multe sacrificii din partea tuturor românilor.

Fiind unul dintre cei care au fost implicați în consultările pe baza redactării noului Cod fiscal încă din 2011, sunt evident frustrat că s-a ajuns aici. Consultantul, dar și antreprenorul din mine, știu că acest cod fiscal – departe de a fi unul perfect, este semnificativ mai bun decât ce avem în prezent chiar și fără a lua în considerare reducerile de taxe. Ironic, nu același lucru îl pot afirma și despre noul Cod de procedură fiscală, care a fost însă promulgat cu toate că accentuează dezechilibrele procesuale între contribuabilii corecți și un ANAF din ce în ce mai agresiv (ceea ce e bine) dar și abuziv (ceea ce e rău) și introduce o nouă sancțiune în sarcina contribuabilului: penalitatea de nedeclarare (0,08% / zi – uriașă, mai mult decât dublul dobânzii și dobânzilor și penalităților de întârziere).

Înainte de a încerca să analizăm motivele care credem că au stat la baza deciziei Președintelui, să înțelegem mai întâi care este implicația acesteia.

Este Codul respins? Nicidecum! Parlamentul trebuie să se întâlnească, de preferință în sesiune de urgență, pentru a vedea în ce mod tratează motivele invocate de Președinte.

Există două opțiuni:
prima, nu le iau în considerare, votează din nou Codul așa cum este iar Președintele nu are decât opțiunea semnării sau,
a doua : iau în considerare motivele invocate de Președinte și fie renunță la scăderea TVA (improbabil), fie vin cu un calendar de reducere (de preferat) a cotei. Evident, Guvernul are și opțiunea devansării reducerii de TVA prin Ordonanță sau chiar a asumării răspunderii pe Cod în Parlament (improbabil, pentru că risca demiterea).

Ideal (dar improbabil), Guvernul poate face un exercițiu de forță și să susțină cota de 19% prin prezentarea în Parlament a unui draft de buget pe 2016 dar și a datelor exacte în ceea ce privește creșterea colectării (cantitativ și calitativ, pentru a se înțelege dacă eventualele creșteri de venituri nu sunt doar conjuncturale). În felul acesta, Guvernul ar arăta că îngrijorările Președintelui nu au justificare și că măsurile propuse în Cod sunt perfect sustenabile.

Să vedem însă care este efectul cumulat al măsurilor propuse în Cod. Pentru a face acest calcul m-am bazat pe veniturile fiscale stabilite în Legea bugetului de stat pe 2015, ceea ce evident implică un caracter aproximativ al calculelor, aproximări care însă nu au cum să fie departe de realitate.

  1. TVA

În primul rând, trebuie să calculăm efectul reducerii TVA la alimente, care deja a fost făcută. Ținând cont că aproximativ 45% din totalul veniturilor bugetare din TVA provin din consumul gospodăriilor iar alimentele sunt aproximativ 30% din coșul de consum, impactul poate fi aproximat ca fiind egal cu:

55,5 mld*45%*30%*(24-9)/24=4,7 mld de lei. Rotunjim la 5 mld lei, luând în calcul și efectul TVA la consumul intermediar al firmelor care fac activități scutite de TVA.

În al doilea rând, reducerea de TVA la 19% va avea un impact de aproximativ: 55,5 mld*86,5%*(24-19)/24=10 mld lei.

Rezultă în total 15 mld lei. Din această sumă ar trebui să scădem impactul reducerii TVA aferent consumului guvernamental – rămânem cu aproximativ 14 mld lei.

  1. Accize

În noul Cod fiscal accizele armonizate (combustibili, alcool, țigări) scad cu aproximativ 20% iar accizele nearmonizate sunt eliminate complet. Luând doar efectul accizelor armonizate, impactul este de: 24,2 mld*20%=4,84 mld lei.

  1. Impozitul pe dividend

Acesta scade de la 16 la 5%, ceea ce a rezultat într-un impact de: 1,7 mld*(16-5)/16= 0,95 mld lei

  1. Taxa pe stâlp

Aceasta dispare, deci impactul este de 1,5 mld lei.

Totalul acestor măsuri apare deci ca fiind de aproximativ 22,3 mld lei, ceea ce la un PIB de aproximativ 690 mld lei înseamnă 3,2% PIB (!!)

Pe partea de cheltuieli, avem cel puțin două elemente mari de creștere: noua grilă de salarizare a bugetarilor și cheltuielile suplimentare pentru apărare, care împreună adaugă cel puțin încă 2% PIB deficit. Ca să fim prudenți, mai adăugăm încă 0,5% pentru surprize de genul majorării alocațiilor la copii, deci avem 2,5% PIB.

Impactul cumulat al măsurilor anunțate deja de guvern este de 5,7%, fără să luăm în calcul faptul că investițiile sunt la minimum istoric și va trebui mărit semnificativ bugetul de investiții, chiar și numai pentru a începe lucrările aprobate în noul masterplan de transport.

Dacă ținem cont că bugetul este construit pe un deficit de 1%, rezultă că ne îndreptăm, teoretic, spre un 2016 cu un deficit de aproape 7% (!!!!!). Practic, chiar și dacă luăm în calcul raportările (cam optmiste în opinia mea) în legătură cu depășirea planului la încasări cu aproximativ 8 mld lei (1,1% PIB) anul acesta, tot suntem undeva în jur de 6% deficit.

Stimați domni, deja lucrurile devin extrem de periculoase.

Nu pot să uit anii 2007 și 2008, când pe fondul unui boom speculativ alimentat atât de bani disponibili cu larghete pentru speculații (nu ieftini!) dar și de politicile neghioabe în ceea ce privește impozitarea câștigurilor speculative, am mers pe deficite exagerate iar criza ne-a prins complet descoperiți. Nu pot să uit nici că în criză măsurile luate au fost cel puțin la fel de neghioabe, evident alimentate de lipsa de politici antievaziune și de corupție…

În acest context, gestul “sinucigaș” al Președintelui pare cu atât mai important cu cât a fost luat în contra tuturor, inclusiv al partidului care l-a ajutat să ajungă în fruntea statului.

Ce este deci de făcut?

În primul rând, ar trebui ca atât PSD cât și PNL să se comporte cu decență, să lase declarațiile sforăitoare și să convoace cât mai repede sesiunea parlamentară în care să discute și să decidă cu privire la cum iau în considerare observațiile Președintelui. Să lase ego-urile de o parte și să lucreze în interesul național. Un deficit de o asemenea magnitudine nu are cum să fie în interesul nostru, vedem câte rele poate aduce supraîndatorarea.

În al doilea rând, ar trebui inventariate problemele reale care duc la evaziunea (încă) uriașă și eliminate. Ce se întâmplă acum cu lupta împotriva evaziunii este ridicol: teme mărunte, abuzuri, firme viabile puse pe butuci de fisc, procese în instanță, frustrare din partea contribuabililor onești. Sunt metode de a reduce evaziunea, dar nu acestea. În plus, există conflicte de interese uriașe în sistem, conflicte de interese care nu au cum să ajute la rezolvarea problemelor, dimpotrivă…

În al treilea rând, cred că merită redeschisă discuția cu privire la priorități (pentru că nu avem resurse să le facem pe toate odată). Reducem taxele pe consum (care oricum cresc precum Făt-Frumos), sau reformăm impozitarea muncii, cu reașezarea și reducerea contribuțiilor sociale (să nu uităm că sistemul de pensii va face implozie în maximum 15 ani), astfel încât să facem piața muncii atractivă pentru investitori? Personal, prefer cea de a doua variantă.

În al patrulea rând, trebuie văzut care sunt cele mai mari zone de risipă și cum pot fi ele eliminate. Informatizarea poate fi de

În încheiere, nu pot să nu îmi exprim o mirare: de unde atâta încrâncenare la PSD pentru reducerea semnificativă a fiscalității? Să nu uităm că tot acest guvern a introdus sau majorat peste 30 de taxe în primii 2 ani de guvernare, a nenorocit zeci de mii de firme mici prin aplicarea obligatorie a regimului TVA la încasarea facturii, a obligat zeci de mii de firme mici să plătească impozit pe venit și nu pe profit.
Ce s-a întâmplat oare? Să fie exclusiv un joc politic, fără legătură cu realitățile economice? Doar apropierea alegerilor prezidențiale (2014) și mai apoi a celor locale și parlamentare (2016) a determinat o schimbare de atitudine, de data aceasta aparent pro-business, pro-cetățean.

Author

Avocat de Business

Write A Comment