Despre fiscalitate și bun simț

Oamenii care iau decizii nu înțeleg efectul deciziilor lor, sunt rupți de realitate, cred că în pixul lor stă economia, iar antreprenorul e supus unei constante agresiuni, afirma Gabriel Biriș, avocat specializat în legislație fiscală.

Într-un interviu acordat Ziare.com, Gabriel Biriș a explicat că niciun guvern nu a avut până acum o strategie de stimulare a economiei și de combatere a evaziunii: „În loc să ataci cauza problemelor, tu încerci să mai ciupești puțin”. Iar situația se agravează: „Au început să atace afaceri corecte pentru simplul motiv că au cumpărat de la (…) fantome protejate de multe ori chiar de oameni din ANAF, de politicieni”

Creșterea economică mare de anul trecut a fost exclusiv voia Domnului, datorită unor motoare pe care guvernul nu le stimulează, ci le încurcă.

Unul dintre subiectele fierbinți ale momentului este ASF, mai ales din perspectiva salariilor uriașe de acolo. Care este problema cu această instituție?

ASF s-a format prin comasarea sub o singură autoritate a Comisiei pentru supraveghere în asigurări, a CNVM și Comisiei pentru supravegherea pensiilor private, care aveau rol de reglementare și supraveghere pentru cei din piață, așa cum BNR reglementează piața financiară.

S-a considerat că piața românească nu e suficient de mare pentru a justifica trei instituții, așa că au fost comasate într-una singura care are însă o schemă de personal mai mare decât suma celor trei.

Salariile lor nu sunt plătite de la buget. Sunt plătite din banii colectați de la companiile autorizate să funcționeze în piață, care, la rândul lor, transferă costurile către cei pe care îi reglementează, care evident le recuperează de la clienții lor. Deci, clienții le plătesc salariile acestea.

Este o instituție eficientă, și-a făcut treaba? Se justifică salariile?

Să ne uităm în piață. La CNVM de exemplu. Tranzacțiile dintr-un an la Bursa din București adunate nu fac cât tranzacțiile de pe o săptămână de pe bursa de la Varșovia, iar bursa de la Varșovia intenționează să fuzioneze cu cea de la Viena pentru că e prea mică. Asa își face treaba CNVM…

Pe o piață foarte mică au introdus comisioane de tranzacționare foarte mari, din care o parte se duc la CNVM. Ele au redus din competitivitatea pieții pentru că niște domni și doamne să ia salarii foarte mari. Piața asigurărilor nu este cu mult mai dezvoltată. În sectorul asigurărilor opționale, de viață, de sănătate, suntem la nivelul țărilor africane. În plus în piață există jucători care fac dumping la RCA, iar după aceea nu prea plătesc despăgubirile. Sigur că aici ar fi trebuit intervenit.

Una peste alta, n-au fost probleme foarte mari pentru că lucrurile au fost ținute la un nivel foarte scăzut. Se pare însă că vor fi probleme, mai ales dacă cele susținute în ultima perioadă în legătură cu Astra sunt adevărate. Iar dacă sunt adevărate, înseamnă că cineva nu și-a făcut treaba.

Oricum, ieșirea președintelui ASF a fost nepotrivită… Vi-l închipuiți pe guvernatorul BNR ieșind și spunând lucruri similare despre băncile mari din sistem? Eu nu…

Au salarii la nivelul omologilor din Europa, dar piața pe care o reglementează dânșii în România este o câtime față de piața europeană. Asta e disproporția. Măcar de și-ar face treaba, dar nu și-o fac. Dacă dezvoltau piața, salariile nu mai păreau nesimțite.

Ați făcut un bilanț al fiscalității de la începutul crizei, de la 1 ianuarie 2009. Ce concluzii aveți?

Am vrut să pun în mâna celor care au decis politicile publice o oglindă, să vadă și dânșii dacă vreun guvern a avut o minimă coerență. Concluzia a fost ca din 2009 antreprenorul român a fost supus unei constante agresiuni din partea tuturor guvernelor, fie ca s-au intitulat „de dreapta” sau „de stânga”. Ar trebui să ridicăm o statuie a antreprenorului român, este un luptător și un supraviețuitor. Cu foarte mici excepții, politicile fiscale au vizat exclusiv creșterea de taxe și reducerea deductibilității.

Să vă dau un exemplu: în loc să îmbunătățești administrarea, tu reduci deductibilitatea cheltuielilor cu autoturismele, indiferent dacă sunt sau nu pentru obținere de venituri, iar ca rezultat, de la aproape 300 de mii de mașini noi înmatriculate în 2008 s-a ajuns la 50 de mii în 2013. De la aproape 50 de mii de mașini vechi înmatriculate in 2007, am ajuns la 250 de mii. Introducerea taxei de mediu, decisă de guvernul Boc și implementată de guvernul Ponta a redus cu 60% reînmatriculările. Românii nu mai pot să-și vândă mașinile ca să-și cumpere altele și piața auto a fost nenorocită de măsuri fiscale, nu numai de criza financiară.

În plină criza financiară a început Armaghedonul pe TVA la persoanele fizice care făcuseră tranzacții imobiliare. Când tu ai băgat aceasta prevedere în Codul fiscal de la 1 ianuarie 2010, cum te duci retroactiv? Am fost la redactarea prevederilor privind cota unică, în decembrie 2004, și s-a șters din lege ce propusesem eu pentru a impozita tranzacțiile pe aceasta piață, similar cu activitățile independente. Cum te apuci tu, același partid, care ai spus „nu le impozitam”, sa le impozitezi retroactiv? În momentul următor s-a evaporat din România cel puțin un miliard de euro, că nu era să stea cineva să îi blocheze ANAF-ul conturile.

În loc să combați evaziunea, tu vii cu impozitul minim, care a fost o declarație de impotență a administrării fiscale… În loc să ataci cauza problemelor, încerci să mai ciupești putin.

Nu a avut nimeni o viziune, o strategie de stimulare a creșterii economice. Au fost și măsuri care au debalansat echilibrul dintre contribuabil și stat. Dacă până în 2010, contribuabilul și statul datorau aceleași majorări de întârziere, 0,1 % pe zi, guvernul Boc a decis ca statul nu trebuie sa fie egal cu fraierii care muncesc și a redus dobânzile de întârziere (plătite și de stat) la jumătate, plus o penalitate de 15% numai pentru contribuabil. Acum guvernul Ponta mai vrea sa introducă o penalitate, peste cea introdusă de Boc.

Au început să atace afaceri corecte pentru simplul motiv că au cumpărat de la furnizori care au cumpărat de la fantome care au furat TVA, fantome protejate de multe ori chiar de oameni din ANAF, de politicieni. Sunt probleme care țin și de legislația europeană e adevărat, dar se exagerează. Ce e prost acolo la noi devine extrem de prost, ce e bine acolo, la noi ajunge prost.

Studiul meu nu este menit să acuze, ci să ajute să ne trezim la realitate.

Cum?

În primul rând vorbind, pentru că suntem nevorbiți. Să stăm să discutăm împreună, să agreăm care sunt problemele. Să vorbim cu specialiștii în domeniu, cu politicienii de la putere și din opoziție. Așa se fac politicile publice sustenabile. Dreapta vrea cota unică, stânga vrea impozit progresiv, diferența e greu de reconciliat. Dar baza la care aplicăm impozitul, deducerile? Aici trebuie stabilite niște principii, fără ele nu știm în ce direcție merge țara. Fără predictibilitate nu există dezvoltare economică durabilă. Trebuie să știi măcar pe cinci ani de zile care e direcția. Toată lumea înțelege nevoia de bani la buget, dar nu poți băga taxe peste noapte, că riști să destabilizezi totul.

Iar vă dau un exemplu: așa numita „taxa pe stâlp”. Geniile astea în comunicare, și nu o spun ironic, s-au gândit să minimalizeze impactul numind-o așa. Dar nu e taxa doar pe stâlp, e pe tot ce nu mișcă: sere, solarii, silozuri, hale de producție, iazuri de creștere a peștelui, amenajări hidrotehnice, canale de irigații. Adică pe tot ce a investit antreprenorul serios, vine guvernul și cere îi banii acum. Ar fi trebuit să știe și ei de la început, că poate nu investeau. Să ne fie clar, impozitul acesta nu e un impozit pe proprietate, e pe investiții. Vrem investiții? Se pare că nu.

O asemenea taxă omoară agricultura, că vin produsele de import peste agricultorii noștri, mai ales că acolo se mai și fură TVA. În Ucraina nu există taxă pe stâlp, nici în Turcia, nici în Bulgaria, nici în Ungaria. Ministrul Agriculturii spune că nu s-a gândit la afectarea agriculturii prin aceasta taxă. Ar trebui să-ți depui demisia imediat pentru că nu te-ai gândit, că nu ai citit ce aprobi acolo în Guvern! De ce m-am prins eu din prima că afectează agricultura și ministrul nu s-a prins decât când au început oamenii să plângă?

Ar putea fi o explicație faptul că, în general, demnitarii români nu au o experiență de business în spate fiind mai mult produse de laborator crescute la stat?

Lipsa experienței practice e o imensă problemă. E foarte periculos ca oameni care iau decizii nu înțeleg efectul deciziilor lor. O ordonanță de urgență dată azi e modificată mâine. Boc modifică tot prin ordonanță, Ponta scoate castana din foc cu mâna Parlamentului. Dacă nu știu, măcar să ne asculte, să vorbească cu noi.

Vine și acciza suplimentară la combustibil, cât de curând. Cu ce efecte?

Până la acciza suplimentară, trebuie spus că toate accizele au crescut de la 1 ianuarie cu 8% prin schimbarea regulii de calcul a cursului, s-a luat cursul de anul trecut și s-a adăugat inflația la lei. Am ajuns să plătim acciza la un curs de 4,738, nivel la care cursul nu a ajuns niciodată.

Să nu uitam că în 2012 cursul a crescut și din cauza crizei politice cauzate de guvern. În 2013 cursul s-a mai liniștit, a scăzut un pic iar Ponta avea nevoie de bani mai mulți la buget. În loc să aibă curaj să crească accizele în Euro, a strecurat o „perversă”, modificând cursul, că asta e mai puțin evident…

Suspectați o complicitate a BNR?

Nu în acest caz, dar în cazul electoratei, da, suspectez. Există în BNR un pol de influenta pesedista în jurul lui Florin Georgescu, care numai independent nu e. Probabil că au gândit-o acolo. S-au gândit dl. Georgescu cu dl. Voinea că trebuie să îmbunătățească indicatorul consumului intern ca să valorifice mediatic creșterea economică. De ce ai creștere economică, dacă nu crește consumul? Și atunci au scos din laborator acest experiment, electorata, în speranța că va ajuta. Nu cred ca se va întâmpla acest lucru, așa cum nu a ajutat nici creșterea salariilor în domeniul bugetar.

Dar oameni care nu au bani să plătească rata, vor avea bani să consume?

Cei care iau asemenea decizii sunt rupți de realitate. Se uită la cifrele macro și cred că în pixul dumnealor stă întreaga economie. Se cred Dumnezeu. Dacă luăm de aici și punem acolo, de acolo se vor duce în consum. Nu se vor duce în consum și în niciun caz în consumul fiscalizat.

Dar să o luăm altfel: cum faci să scazi consumul? Mărești taxele indirecte, TVA, accizele, scazi contribuțiile sociale, faci investiții publice. Iată că se mărește acciza, automat se pune și TVA la asta, deci scade puterea de cumpărare. Pentru ca în coșul de consum benzina și motorina înseamnă mult, consumul va avea de suferit. Asta se va întâmpla sigur, mai puțin sigur e că va crește datorită electoratei.

Deci este introdusă electorata pentru creșterea ipotetică a consumului, dar pe de altă parte este lovit consumul prin creșterea accizei, asta vreți să spuneți?

Exact. E o contradicție în termeni. Sunt doi vectori cu direcții absolut contrare.

Și totuși, am avut o creștere economică foarte bună, cea mai mare în Europa. Cum se explică?

Asa a vrut Dumnezeu. 2012 a fost un an teribil din punct de vedere agricol, întâi viscole teribile, apoi seceta îngrozitoare. În timpul viscolului țara a fost închisă săptămâni întregi, ceea ce a însemnat o pierdere certa de PIB. Am avut și criza politică. Baza a fost jos în 2012. În 2013, anul agricol a fost foarte bun, ceea ce a contribuit cu cel puțin 2% la creșterea PIB, poate chiar mai mult.

Exporturile au început să meargă mai bine. Dacia pe fondul crizei performează mult peste medie. A început să producă și Fordul. Mulți furnizori ai lor au fabricile în România. Exista două motoare care trag exporturile în sus, motoare care sunt mai degrabă încurcate de politic, nu ajutate.

Unde e meritul guvernului?

A fost voia Domnului. Ce politică agricolă avem noi cu taxa pe stâlp? Cum stimulăm înnoirea parcului auto, cu taxa de mediu care incurajează importul de rable?

Author

Avocat de Business

Write A Comment