Despre fiscalitate și bun simț

Despre reforma CAS într-un articol pe Cursdeguvernare.ro:

Ambele mari platforme electorale (ARD și USL) vin cu promisiuni de reducere a impozitului pe venit. ARD propune reducerea atât a impozitului pe venit, cât și a celui pe profit la 12%, pe când USL propune introducerea unor cote progresive (8%, 12%, 16%), astfel încât reducerea de impozit este ceva mai consistentă pentru cei cu venituri mici și mai mică pentru cei cu venituri mari.

Este oare aceasta principala prioritate pentru România? Consider că în acest moment avem deja un impozit pe venit la un nivel extrem de competitiv și că nu aceasta este problema ce trebuie adresată în primă fază. Avem însă un sistem al contribuțiilor sociale care întrunește toate criteriile pentru a fi un dezastru:

  • cote uriașe (45% pentru veniturile din activități dependente);

  • foarte complicat: 3 contribuții ale angajatului, 6 ale angajatorului pentru veniturile din contracte de muncă, iar fiecare tip de alt venit are propriul tip de tratament, de multe depinzând și de existența sau nu a unui contract de muncă;

  • destul de multe excepții și, deci, și moduri de ocolire a plății contribuțiilor.

Rezultatul nu trebuie să mai mire pe nimeni:

  • munca la negru omniprezentă
    Avem doar 4,7 milioane de persoane care câștiga din salarii, din care 600.000 câștigă sub minim pe economie. Sub 1.000 de lei pe lună avem 1,8 milioane de salariați, adică 38%;
  • grad redus de conformare la declararea salariilor mari (doar 70.000 de salarii peste 9.000 lei);

  • număr imens de persoane fizice autorizate, profesii libere, drepturi de proprietate intelectuală (aprox. 600.000), dar cu un număr mult mai mic de contracte individuale de asigurări sociale (77.000 din care 71.000 sunt la minimul permis de lege – 740 lei, adică 92%);
  • costuri uriașe de administrare și riscuri semnificative generate pentru cei care încearcă să mascheze activități dependente sub forme de independență.

Pierderile sunt uriașe, pentru toate părțile implicate (angajat, angajator, buget).

Plecând de la constatările de mai sus, am gândit și prezentat împreună cu colegii mei (Dan Cristian Popescu și Florin Bolchiș) o propunere care să abordeze cauza problemelor și nu să trateze efectele.

Concret, propunerea constă în înlocuirea actualului sistem de contribuții sociale cu o cotă unică de asigurări sociale, care să le înlocuiască pe toate cele existente în prezent.
Cota propusă este de 30% pentru locul de muncă de bază (10% angajat, 20% angajator), sau de 25% pentru celelalte venituri.

Baza de calcul va fi egală cu minimul dintre salariul brut minus deducerea personală și plafonul de 4 salarii medii,

Sau,

min (SB – DP, P),

Unde:

– SB – salariul brut

– DP – deducere personală (între 250 și 650 lei, în funcție de nr de persoane în întreținere)

– P = 4SM , P – plafonul, SM – salariul mediu

Logica de funcționare ar urma să fie simplă, usor de înțeles și de aplicat atât de autorități cât si de contribuabil:

  • pentru veniturile la funcția de bază, angajatorul reține și plătește contribuțiile, în limita plafonului;

  • pentru alte venituri decât cele de la funcția de bază, contribuabilul declară venitul estimat și face plăți anticipate, trimestrial (la fel ca la impozitul pe venit);

  • dacă contribuabilul obține venituri la funcția de bază mai mari decât plafonul, dacă obține venituri doar din funcția de bază sau dacă declară venit mai mare decât plafonul, sumele plătite sunt finale, nu se va face regularizare;

  • în celelalte cazuri va fi făcută regularizare anuala, în limita plafonului, odată cu declarația anuală de impozit pe venit.

Cine ar câștiga și cine ar pierde dacă această propunere ar fi implementată?

Ar câștiga:

  • toți angajații, în special cei cu venituri mici (foarte mulți) și cei cu venituri mari (puțini);
  • toți angajatorii;

  • bugetul de stat, pentru că se vor reduce costurile de administrare;

  • freelancerii cu venituri foarte mari, prin plafonarea bazei de calcul, dar și prin faptul că nu își mai asuma riscul retratării fiscale;
  • pe termen lung, bugetul asigurărilor de pensii, prin reducerea datoriei către asigurați (datorată reducerii numărului de puncte de pensie, reducere care trebuie să continue prin scăderea plafonului).

Ar pierde:

  • cei care acum au privilegiul de nu plăti, sau a plăti foarte puține contribuții. În final, vor câștiga și ei prin îmbunătățirea climatului economic, dar și prin eliminarea riscului retratării fiscale;

  • bugetul consolidat, pentru început.

Calculele făcute de noi arată că deficitul net pe care această măsură l-ar introduce, fără a lua în calcul efectele de antrenare sau reducerea muncii la negru ar fi de aprox. 5,47 miliarde de lei.

Spre comparație, folosind aceeași metodă de calcul (static, folosind “fotografia” lunii iunie 2012, fără a lua în calcul influențe generate de creștere de PIB sau îmbunatățire a colectării) oferta USL (cote progresive de 8, 12, 16%, impozit pe profit de 16%) generează o pierdere la buget de 3,61 miliarde de lei, iar oferta ARD (cota de impozit pe venit, dar și pe profit redusă la 12%) ar genera o pierdere de 7,34 miliarde de lei.

Toate sumele sunt însă semnificativ mai mici dacă facem modelarea rezultatelor luând în calcul și creșterea PIB indusă de măsuri.
În plus, propunerea noastră țintește o evaziune care este de peste 5 ori mai mare, deci este posibil ca rezultatul implementării ei sa fie unul cu adevarat bombă: venituri mai mari la bugetul consolidat încă din primul an! Mai ales dacă măsura mai este ajutată și de vreo câteva măsuri de combatere a evaziunii fiscale precum cele explicate în cele două articole anterioare

Nu atât reducere, cât o altă abordare

Marea diferența între propunerea “bombă” de mai sus și propunerile celor două blocuri politice constă însă în abordarea diferită:

noi considerăm că trebuie să reformăm un sistem putred (cel al contribuțiilor sociale), care nu are cum să aducă rezultate bune, pe când ofertele electorale de acum oferă doar reduceri de impozite, dar lasă putreziciunile pe loc.

În plus, noi considerăm că reducerea de impozit pe venit Nu mai poate contribui în mod semnificativ la creșterea conformării voluntareAceasta măsură și-a epuizat potențialul în 2009Pentru a reda potențialul trebuie să umblăm acolo unde sunt problemele: la contribuții sociale.

Avem argumente să convingem că alternativa propusă de noi este una semnificativ mai avantajoasă pentru economie decât restul, timpul a fost însă prea scurt. Este un subiect asupra căruia trebuie să avem o dezbatere extrem de serioasă și să luăm măsurile care servesc cel mai bine interesul național.

Author

Avocat de Business

Write A Comment